15 ianuarie 2015 – 165 ani de la nasterea marelui poet roman Mihai Eminescu

mihai_eminescu_portrait_by_calaymo-d3i5qvqAzi se implinesc 165 ani de la nasterea marelui poet roman Mihai Eminescu.  S-a nascut în ziua de 15 ianuarie 1850 – anul mortii lui Balzac – într-un mic sat din Moldova româneasca – Ipotesti, într-o familie de origine taraneasca, tatal sau reusind totusi sa dobândeasca un titlu de boiernas. Eminescu si-a facut studiile liceale la Cernauti ( azi în Ucraina ) si si-a manifestat de timpuriu spiritul de independenta: de la vârsta de 14 ani, când a plecat cu o trupa de actori ambulanti într-un periplu prin Transilvania. A reusit sa-si termine studiile liceale si îl gasim la vârsta de 22 de ani student la filosofie la Viena, apoi la Berlin, dar fara sa dobândeasca vreun titlu universitar, caci nu avea rabdare. În 1875 revine în tara, fiind mai întâi bibliotecar, apoi inspector scolar la Iasi. În 1877 soseste la Bucuresti unde va fi mai ales ziarist la ” Timpul „, participant activ la sedintele Societatii literare ” Junimea „, ducând o viata boema care va fi de altfel si cauza principala a sfârsitului sau. Internat într-un ospiciu din Bucuresti în 1889, moare ca urmare a unei crize cardiace în ziua de 15 iunie 1889. Nu împlinise patruzeci de ani!

    Mihai Eminescu a început sa scrie destul de devreme, la 14 ani, primele sale poezii aparând în revista ” Familia ” a lui Iosif Vulcan; dar deabia în 1884 îi apare primul si singurul sau volum publicat în timpul vietii: ” Poezii „, cu ” Luceafarul „, lung poem romantico-filosofic în versuri. Restul operei sale: povesti, nuvele, eseuri, publicistica ori culegeri de poezii populare le gasim în ziarele vremii ori au ramas în manuscrise.

    De ce este el atât de important pentru români?

    În primul rând, pentru ca a reusit sa-si puna în acord opera cu marea literatura europeana a timpului, ridicându-se la nivelul celor mai importante figuri literare ale vremii, dintr-o literatura româna destul de provinciala pâna la aparitia sa.

    Apoi pentru ca a reusit sa faca o sinteza personala între creatia populara ( care l-a influentat mult ) si marile teme filosofice specifice epocii, conferind creatiilor sale un ritm si o melodicitate cu totul si cu totul românesti, inconfundabile.

    Si nu în ultimul rând, pentru ca prin limba româna pe care a folosit-o ne-a tras din secolul XIX direct în XX, modernizându-ne. Dovada faptul ca opera sa nu da deloc impresia de a fi fost scrisa acum 120 de ani, ci îsi pastreaza toata prospetimea si seva.

Dan Parpauta

Atât de fragedă…

Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.

Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc –
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc.

O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din poveşti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti,

Cât poţi cu-a farmecului noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde şoapte,
Cu-mbrăţişări de braţe reci.

Deodată trece-o cugetare,
Un văl pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare,
E umbra dulcilor dorinţi.

Te duci, ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vină
Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,
Spăşi-voi visul de lumină
Tinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană –
Unde te duci? Când o să viï?

Libraria online Libris a decis sa sarbatoreasca azi prin oferirea de cadouri celor care achizitioneaza produse de la ei: semne de carte pentru orice comanda si un volum de poezii pentru cei ce cumpara produse cu o valoare de minim 30 lei.

newsletter_07

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s